miercuri, 29 iunie 2016

Institutul Astronomic al Academiei Române

Casmirovici Robert
Institutul Astronomic din București are o vechime de 105 ani. A fost înființat în anul 1908 prin preocuparea și stăruința fostului Ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, Spiru Haret. Acesta și-a făcut studiile la Observatorul din Paris elaborând în anul 1878 o teză de doctorat cu titlul “Asupra invariabilitatii axelor mari ale orbitelor planetare” la susținerea căreia a participat și marele mecanicist al secolului al XIX-lea, Henri Poincaire. Spiru Haret revine ulterior în România cu ideea implementării astronomiei în țara noastră prin înființarea unui Observator Astronomic.




Terenul Observatorului (3 ha), a fost donat de către boierul Constantin Bosianu statului român în 1880. Terenul a aparținut mai întâi Institutului de Metereologie și ulterior Institutului Astronomic. 

Construcția Observatorului din București a început în 1908 după planuri asemănătoare Observatorului din Liege. La început, era doar un observator care studia poziția stelelor pe cer precum și mișcarea aparentă a acestora (astrometrie), conform preceptelor sfârșitului de secol XIX și început de secol XX. Partea de astrofizică a fost atașată Observatorului abia în 1957. 

Academicianul Gheorghe Demetrescu, a demarat partea de astrofizică prin achiziționarea în 1957 a unui telescop stelar de 50 cm și a unei lunete solare. Acestea au rămas până în prezent cele mai performante instrumente astronomice ale României. (sursa text)









Telescopul principal








Sala Meridian


Casa Bosianu

vezi tot articolul

marți, 21 iunie 2016

Biserica Evanghelică din Răvășel

Reptilianul


Actuala biserică luterană săsească din satul Răvășel, com. Mihăileni, a fost construită în anul 1825, suprapunând probabil o biserică mai veche, despre care nu există informaţii. În anul 1878 se menţionează însă existenţa unui clopot din a doua jumătate a secolului XIV, inscripţionat „O rex glorie veni cum pace”, ce ar putea proveni din inventarul vechii biserici (Fabini 1998, p. 613). 

Astăzi, lăcașul de cult este abandonat și înconjurat de o vegetație abundentă care îngreunează pașii oricărui vizitator. Abia după ce treci pragul realizezi bătrânețea singuratică a bisericii. Podeaua este în pantă și totul pare să alunece. Timpul s-a oprit pe o perioadă nedeterminată. A rămas un interior gol, un altar sărăcit și o natură de la care am putea învăța mai multe despre capacitatea de a ne adapta. 







vezi tot articolul

miercuri, 1 iunie 2016

(dis)obeying concrete forces

Reptilianul


Expoziția (dis)obeying concrete forces se poate vizita până pe 15 iunie la Make a Point (Șoseaua Morarilor nr. 1), chiar lângă Turnul de apă și artă Pantelimon. Prin fotografiile lui, Robert Casmirovici a încercat nu doar o abstractizare a unor forme arhitecturale, ci și idealizarea lor. Ele sunt, astfel, părți de sine stătătoare care fac parte dintr-un întreg deseori neindentificabil și întotdeauna irelevant. 

“Am căutat să mă retrag de simpla fotografie de documentare ce o făceau oricum din ce în ce mai mulți în jurul nostru. Așa am ajuns la abstractizarea și, într-un fel, utopizarea formelor din jurul meu. Clădirile astea au atâta potențial, trebuie doar să le vezi din unghiul potrivit. În plus, m-am săturat de expresia București – un oraș al contrastelor. De ce nu București – un oraș perfect?” (Robert Casmirovici - KZMR)












vezi tot articolul

duminică, 15 mai 2016

Imobilul Banloc-Goodrich

Reptilianul



Cel mai vechi trust producător de anvelope, înființat de dr. Benjamin Franklin Goodrich în 1870, s-a asociat la sfârșitul anilor 1930 cu Elisabeta, principesă a României, fostă regină a Greciei și sora regelui Carol al II-lea, cu scopul de a înființa în România o fabrică de anvelope. Prin producția neîntreruptă de anvelope de calitate, întreprinderea Banloc-Goodrich a devenit repede o școală pentru specialiști români din domeniu. Astfel, în 1938, arhitectul Octav Doicescu desenează imobilele pentru birouri, ateliere și locuințe pentru muncitorii companiei. 

Dinspre Calea Victoriei, imobilul de la nr. 218 pare compus din trei corpuri, două laterale, cu patru etaje, și unul central, mai retras și mai înalt cu trei etaje. Este caracterizat de grija față de atingerea unei funcționalități optime pentru activitățile de birou și îmbunătățirea calității spațiului de lucru, pe baza unei organizări raționale a spațiului și a unei modelări volumetrice clare, punctate de elemente din vocabularul clasic. 

Imobilul a adăpostit în anii comunismului sediul unui institut de proiectări. În prezent el este abandonat, deși în jurul anului 2009 a fost preluat în administrarea guvernului, fiind propus pentru a deveni sediul CNSAS.










































vezi tot articolul
 photo ASTRAMIC.jpg